„Cine ascultă o casă?” revine cu șase episoade despre salvarea patrimoniului. Prima oprire: Biserica Romano-Catolică din Văliug

Din 30 septembrie, un nou sezon de documentare video Cronicari Digitali
- Noua serie documentară „Cine asculta o casa?”, intitulată „MEMORABIL: restaurări de poveste”, urmărește munca arhitecților, meșterilor, voluntarilor și comunităților care au grijă de patrimoniul construit.
- Primul episod, lansat miercuri, 30 septembrie, prezintă intervenția la Biserica Romano-Catolică din Văliug, unde lucrările au dezvăluit probleme mult mai grave decât cele vizibile inițial.
- Seria cuprinde șase episoade dedicate Văliugului, patrimoniului rural din zona Toplița, Oraviței, castelelor din Secuime și Roșiei Montane.
O biserică deschisă tot mai rar pentru slujbe, dar în care concertele de jazz au strâns sute de oameni, are nevoie de ajutor. La Văliug, în Caraș-Severin, ceea ce părea o intervenție de reparații a dezvăluit un atac fungic asupra lemnului și fisuri adânci în zidărie. Povestea efortului de a salva acest loc deschide noul sezon din seria documentară video Cronicari Digitali „Cine ascultă o casă?”
Seria intitulată „MEMORABIL: restaurări de poveste”, cuprinde șase episoade video-documentare despre patrimoniul rural și urban, despre meseriile necesare pentru a-l păstra și despre oamenii care își asumă această muncă. Primul episod poate fi urmărit începând de miercuri, 30 septembrie, pe canalul de YouTubae Cronicari Digitali.
Văliug, o biserică și o comunitate
Biserica Romano-Catolică din Văliug păstrează o parte din memoria comunității locale. Plecarea multor membri ai acesteia a rărit slujbele, iar clădirea a rămas tot mai mult timp închisă. Din 2016, concertele organizate aici în cadrul Gărâna Jazz Festival au oferit publicului un nou prilej să-i treacă pragul.
Colaborarea dintre Gărâna Jazz Festival și Ambulanța pentru Monumente Banat a pornit de la dorința de a repara biserica, astfel încât aceasta să poată găzdui în continuare slujbe și concerte. Lucrările au scos însă la iveală amploarea degradărilor: o ciupercă afectase elementele din lemn, inclusiv structura balconului, iar fisurile din zidărie erau mult mai profunde decât păreau la exterior. În aceste condiții, prioritatea a devenit punerea în siguranță a clădirii.
Episodul urmărește deciziile dificile de pe șantier și explică de ce alegerea materialelor este foarte importantă. Reparațiile anterioare cu ciment, făcute cu intenția de a proteja biserica, au împiedicat evaporarea apei din zona soclului și au favorizat acumularea umidității. Îndepărtarea lor cere răbdare și atenție, pentru a proteja cât mai mult din materialul istoric.
„E mai ușor să repari ce a stricat timpul decât să repari ce au stricat bunele intenții”, spune unul dintre restauratori.
Observația rezumă una dintre temele centrale ale episodului: grija pentru o clădire veche are nevoie de cunoaștere, de materialele potrivite și de respect pentru ceea ce s-a păstrat.
Printre participanții la episod se numără arhitecții Simona Iovănescu și Dragoș Iovănescu, de la Ambulanța pentru Monumente Banat, voluntari implicați în lucrări, custodele bisericii, Mocanu Cristian Bogdan, și Simona Giura, director artistic Gărâna Jazz Festival. Mărturiile lor vorbesc despre dificultățile intervenției, dar și despre dorința comună ca biserica să fie din nou deschisă și folosită. Restaurarea rămâne un proces de durată, susținut de legătura oamenilor cu acest loc.
Șase episoade despre clădiri și oamenii care le poartă de grijă
După Văliug, seria continuă în zona Toplița, Dăbâca și Vălari, din județul Hunedoara, unde bisericile de lemn, o moară și construcțiile gospodărești oferă exemple despre rolul meșteșugurilor și al voluntariatului în conservarea patrimoniului rural.
La Oravița, publicul va descoperi patrimoniul orașului prin clădiri precum Teatrul Vechi „Mihai Eminescu”, Muzeul de Istorie a Farmaciei Montanistice „Knoblauch” și fostele sedii administrative. Un episod va fi dedicat castelelor din Secuime, iar două episoade vor urmări provocările conservării la Roșia Montană și colaborarea dintre arhitecți, meșteri, voluntari și comunitate.
Fiecare episod arată cum se iau deciziile pe teren, ce presupune o intervenție responsabilă și cât de mult depinde viitorul unei clădiri de oamenii care continuă să o folosească și să o îngrijească.
Primele două povești ale ediției precedente, urmărite de 130.000 de oameni
Seria „Cine ascultă o casă?” continuă astfel misiunea de a face accesibile publicului larg exemple de bune practici în arhitectură și conservare și de a face cunoscută munca specialiștilor și a meseriașilor implicați.
Interesul publicului pentru poveștile restaurărilor se reflectă și în rezultatele ediției precedente. În 2025, primele două episoade ale seriei „Cine ascultă o casă?” au fost urmărite de 130.000 de oameni pe YouTube și Instagram. Poveștile despre patrimoniu și munca arhitecților, restauratorilor și meșterilor au strâns peste 1.500 de reacții în mai puțin de zece zile de la lansare. Noua ediție continuă acest demers și completează documentarele cu informații despre istoria și comunitățile locurilor filmate, aceasta fiind și una dintre noutățile ediției din 2026.
Împreună, pentru patrimoniu
Seria documentară video face parte din proiectul cultural „Cine ascultă o casă?” ediția a V-a, derulat de Asociația Human Made Art prin platforma Cronicari Digitali, cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România, dinTimbrul de Arhitectură. Printre partenerii instituționali se numără Institutul Național al Patrimoniului, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul ASTRA.
Partenerii media ai proiectului sunt Radio România Cultural, Revista Zeppelin, Igloo Magazine și MATEK.
Despre Cronicari Digitali: Platforma Cronicari Digitali, produsă de agenția de PR Zaga Brand, Asociația Human Made Art și Institutul Național al Patrimoniului a reușit să aducă alături o comunitate vastă de oameni preocupați de valori culturale, personalități, experți, vedete, creatori de conținut, și derulează anual proiecte offline și online care se disting prin creativitate și modalități inovative de storytelling digital. Cronicari Digitali dezvoltă produse new media, social media, BTL, PR pentru branduri și instituții preocupate de patrimoniul cultural, turism cultural, gastronomie, multietnicitate și comunități.
