Balkan Taksim lansează al doilea album în România și Franța: „Acide balkanique”

Trupa românească Balkan Taksim (Sașa-Liviu Stoianovici, Alin Zăbrăuțeanu), celebră pentru modalitatea în care combină muzica tradițională balcanică, instrumentele populare, rare, muzica electronică și trip-hop-ul, lansează publicului o invitație la dans și la meditație, odată cu lansarea celui de-al doilea album, „Acide balkanique”, în data de 7 septembrie, în cadrul Balkanik Festival, la Grădina Uranus.

Editat de reputata casă de discuri franceză Buda Musique, și masterizat la Paris de Alex Gopher (Translab), albumul va fi lansat ulterior în Franța pe 19 septembrie.

Punând constant sub semnul întrebării obsesia lor pentru Balcani, acest loc aproape mitic, o regiune care s-a confruntat de-a lungul timpului cu multă durere, oferind în același timp și foarte multă frumusețe lumii, formația continuă o călătorie muzicală care acoperă atât zone reale, cât și imaginare. Există opt piese pe acest album – unele dintre ele sunt pur instrumentale, iar altele sunt cântate în limba română și în limba sârbo-croată. Cele două cântece populare tradiționale care sunt interpretate aici provin din nord-estul României (piesa NOROCUL) și din Turcia, așa cum a fost ea filtrată prin spațiul ex-Iugoslav,și anume Bosnia (piesa MASTIKA). Fideli rădăcinilor lor muzicale și experiențelor personale,  membrii Balkan Taksim folosesc mai multe instrumente tradiționale cu coarde: tanburul otoman întâlnește cobza, iar între ele pot fi ascultate vocile a două tipuri de  tamburiță, prim-ul și dangubica/samica. Ca de obicei, majoritatea acestor sunete sunt, pe alocuri, filtrate și distorsionate. De asemenea, ca semnătură sonoră, sazul electric turcesc își face din nou apariția, cu texturile sale acide și distorsionate. Există pe album și chitară bas, sintetizatoare analogice și digitale, theremin, diverse eșantioane audio extrase din înregistrări cu muzică tradițională.

Alte elemente sonore, precum cele asimilabile erorilor tehnice, aduc albumului o culoare postindustrială. Toate aceste mijloace sunt folosite aici pentru a crea un spațiu brut, real, dar și oniric. Pe acest album, ascultătorul poate găsi atât elemente imaginare, cât și autentice – găsite în culturile populare ale Balcanilor și Carpaților, împletite cu melodii de tip otoman, precum și cu citate din muzica populară urbană occidentală a ultimelor decenii. Acide balkanique este rezultatul unei întâlniri hipnotice între mai multe spații geografice și culturale: modelate de sunetele electronice contemporane, vocile muzicanților țărani din Carpați se întâlnesc cu melodiile ritmate ale trubadurilor balcanici, într-o căutare a unității. 

SAȘA-LIVIU STOIANOVICI (tanbur otoman, saz electric, tamburițe, sintetizatoare, theremin, cobză, drâmbă, voce, mixaj) este un artist interdisciplinar care combină în lucrările sale elemente din etnografie, antropologie, muzică, arte vizuale și patrimoniu cultural. Prin intermediul formației Balkan Taksim, el sugerează noi modalități de a imagina și explora culturile populare din Balcani și Carpați. Stoianovici se raportează adesea la aceste culturi ca la simple pretexte pentru o dezvoltarea a creativității, fiind martor în același timp atât la bogăția, cât și la diversitatea lor.

În Balkan Taksim, el cântă la mai multe instrumente muzicale, precum sazul turcesc, cobza românească, tanburul otoman, diferite tipuri de cimpoi – sârbești, românești și bulgărești, šargija bosniacă și gusla sârbească. De asemenea, folosește uneori thereminul și sintetizatoarele analogice și digitale.

Cercetător de teren experimentat, cu o experiență bogată în înregistrarea de sunet, Stoianovici a studiat ultimii cântăreți țărăni la cobză din România, rezultatul acestei cercetări fiind în prezent încapsulat într-un dosar UNESCO multistatal – „Cobza – cunoștințe, tehnici și muzici tradiționale”, realizat în colaborare cu Republica Moldova.

ALIN ZĂBRĂUȚEANU (Chitară bas, sintetizatoare, sampling, ritmuri, mixaj), artist cu o experiență de peste 18 ani în domeniul muncii de studio, s-a dezvoltat ca sound-designer, cât și ca producător muzical. Creator de coloane sonore premiat, Alin este responsabil pentru sunetul multor filme de ficțiune și documentare din ultimii ani.

Interesat de modelarea sunetului prin tehnologii inovatoare, Alin Zăbrăuțeanu aduce în Balkan Taksim o doză de rigoare, fiind responsabil de liniile de bas, de percuțiile generate electronic sau cu ajutorul colecțiilor de sunete, cât și de mixaj.  În prezent, cântă la bas electric, sintetizatoare analogice și digitale și folosește diverse dispozitive de sampling în munca de studio sau în concerte.

Mai multe detalii pe:
Bandcamp –  https://balkantaksim.bandcamp.com/
Facebook –  https://www.facebook.com/BalkanTaksim/

Instagram –  https://www.instagram.com/balkan.taksim
YouTube – https://www.youtube.com/@BalkanTaksim

Buda Musique – https://www.budamusique.com/

Albumul „Acide balkanique” include următoarele piese:

1. LUDILO. Cu un text care citează versurile unei sevdalinka din Bosnia – Mila majko, šalji me na vodu, „Ludilo” începe aproape ca o piesă acustică, doar pentru a se dezvolta foarte rapid într-o melodie foarte energică și electrizată. Ludilo este doar un alt cuvânt (slav) pentru „nebunie”.

Compozitor: Sașa-Liviu Stoianovici. Aranjat și mixat de: Alin Zăbrăuțeanu, Sașa-Liviu Stoianovici

2. NOROCUL. „Norocul” este varianta Balkan Taksim a unui cântec popular românesc care a circulat în mai multe variante în satele din Bucovina. „Mândră floare-i norocu’” a fost întotdeauna o melodie ușur sumbră și melancolică, cu un text care vorbește despre traiul în singurătate, fără noroc.

Compoziție, versuri: tradiționale. Aranjat și mixat de: Alin Zăbrăuțeanu, Sașa-Liviu Stoianovici

3. ORHIDEJA. O elegie. Dar cine/ce este Orhideja? Bucăți de sunete tradiționale se întâlnesc cu o tamburiță veche.

Compozitor: Sașa-Liviu Stoianovici. Aranjat si mixat de: Alin Zãbrãuțeanu, Sașa-Liviu Stoianovici

4. ZLATAUST 13. Un titlu misterios. Are vreo legătură cu numele unui sfânt? Dar de ce 13? Este numărul unei străzi? O mulțime de întrebări, subliniate de un text criptic.

Compoziție, text: Sașa-Liviu Stoianovici. Aranjat și mixat de: Alin Zăbrăuțeanu, Sașa-Liviu Stoianovici

5. KISELA LJUBAV. Nu „kisela voda”, ci „kisela ljubav”. O melodie despre dragostea acră, acidă, cu multe tamburițe distorsionate în fundal.

Compozitor: Sașa-Liviu Stoianovici. Aranjat și mixat de: Alin Zăbrăuțeanu, Sașa-Liviu Stoianovici

6. MOKRA GO. Aici, tanburul otoman dă glas unei călătorii imaginare în Mokra Gora. Nu încercați să întrebați ceva despre despre acest loc. Mai degrabă, uitați-vă pe o hartă a Balcanilor. Este o călătorie plăcută sau una nefericită?

Compozitor, versuri: Sașa-Liviu Stoianovici. Aranjat și mixat de: Alin Zăbrăuțeanu, Sașa-Liviu Stoianovici

7. MASTIKA. O bucată clasică al tavernelor otomane, aceasta este versiunea electrizantă a unui cântec interpretat în diverse limbi, de către mai multe comunități etnice – turcă, romă, greacă. Aici, melodia folosește textul cântărețului bosniac de etnie romă Muharem Serbezovski.

Melodie: tradițională

Text: Muharem Serbezovski. Aranjat și mixat de: Alin Zăbrăuțeanu, Sașa-Liviu Stoianovici

8. FELINAR. Chitară bas și tanbur otoman, într-un dialog mediat de sintetizatoare. Compozitor: Alin Zăbrăuțeanu. Aranjat și mixat de: Alin Zăbrăuțeanu

©foto:  Florin Ghebosu